Rusia nu mai vrea dolari. Ce inseamna asta pentru investitori ?

Ca si rezultat al statusului de cel mai mare exportator energetic, statul rus a acumulat o rezerva in jur de 300 miliarde de dolari. Si nu mai vrea. Dupa decade de acceptare entuziasta a platilor in dolari, Rusia si-a indrumat in mod tacut partenerii sa-i plateasca in ruble.
Anuntul lui Putin din 10 mai 2006, prin care Rusia intentiona sa creasca valoarea rublei sale si sa o transforme in rezerva valutara, a cauzat un soc pe piata valutara, trimitand dolarul in jos temporar. Insa, la scurt timp dupa, putini au fost cei care au mai fost atenti la ce se intampla. Criza financiara a intervenit, pretul petrolului a picat, iar rubla ruseasca s-a depreciat fata de dolar. In mod tacit insa, in spatele scenei, Putin a continuat sa lucreze la visul sau. Rusia a convertit putin cate putin clientii de petrol si gaze in platitori in ruble. China si Belarus deja au fost de acord, iar Ucraina e pe punctul sa urmeze exemplul. Ocazional, fostul si viitorul presedinte rus continua sa spuna lucruri foarte urate despre dolarul american. El pare greu se stapanit in a-si retine iritarea vizavi de politicile economice americane. Iar acum, pe unde vorbeste, ca si in Duma ruseasca, el creeaza fatada ce implica faptul ca lumea isi doreste de fapt sa cumpere ruble si sa scape de dolari.

Pozitia oficiala ruseasca este ca cei ce doresc tranzactii in ruble sunt clientii, si ca nu e de la Rusia. Conform lui Putin, clientii doresc sa-si achite facturile in ruble. Realitatea insa este opusa. Oamenii prefera sa plateasca in dolari, dar sa primeasca alta moneda in schimb. Cu efectul de diaree al Rezervei Federale, care inca este in plina desfasurare, dolarul e usor de procurat.
Conform lui Putin, Ucraina a fost cea care a intrebat Rusia daca poate schimba pe ruble. Putin a declarat, la intalnirea anuala din Duma ruseasca:

"Rubla devina in tot mai puternica in republicile fostei Uniuni Sovietice. Astazi partenerii nostrii ucrainieni ne-au cerut sa schimbam intelegerile dintre noi, in ceea ce priveste produsele energetice, in ruble. Eu sper sa reusim sa ne intarim moneda nationala pentru a deveni o rezerva monetara in regiune."

Poate Putin a luat lectii de la echipa Orwelliana de "management a perceptiilor" a FED-ului New York-ez ? La jumatatea lui aprilie in orice caz, primul ministru ucrainian Mykola Azarev s-a intalnit cu Putin si a declarat despre o intelegere in ceea ce priveste o posibila revizie a formulei de plata al gazului ucrainian. Formula curenta leaga pretul gazelor de pretul in crestere al petrolului. In contrast insa, pretul gazelor nu a crescut, deci el nu e legat de petrol. In America de Nord, de exemplu, pretul gazelor e in cadere. Indiferent de ceea ce se intampla in alta parte, Ucraina este legata contractual sa plateasca mai mult pentru gazele sale decat ar fi cazul.

Cererea de a renunta la dolarul american NU a venit de la ucrainieni. Ei ar fi bucurosi sa plateasca in continuare Gaspromul in dolari. Cererea a venit de la rusi. Asemenea altor mari exportatori, Rusia e nevoita sa-si balanseze nevoia de a scapa de capcana dolarului, avand frica unui colaps al valorii sale actuale ca si moneda de rezerva valutara. Situatia Rusiei totusi nu e asa de rea ca si cea a Chinei, a carei economie intreaga este construita pe temeliile dolarului, insa e totusi delicata.
Putin nu se grabeste in demersul sau avand destul timp sa gandeasca la ce declaratii sa faca. El totodata pretinde ca toata lumea doreste sa-i fie alaturi in recladirea rublei ca rezerva valutara.

Dorinta de a scapa de dolar a inceput inca din 2001. Capul FED-ului de atunci Alan Greenspan a aruncat o uriasa suma de dolari pentru salvarea bursei dupa Tech Crash. Iar Putin nu a fost singurul exportator alarmat. Acel an a marcat inceputul secular al cresterii preturilor pentru metalele pretioase si petrol.
Injectarea de lichiditate nu ar trebui sa fie echivalentul pachetelor de salvare. Lichiditatea este de fapt un cuvant cod pentru creare "temporara" de bani. Banii sunt creati electronic si apoi dati bancilor de prima linie ce tin de o banca centrala sub forma de imprumuturi cu dobanda mica. Acestea sunt uneori colateralizati, alteori insa nu. In cazul FED-ului, din 2001, astfel de imprumuturi au fost reinvartite de atatea ori incat nu au mai fost innapoiate niciodata.
Totalul de bani intr-o crestere fara sfarsit, chiar daca se cheama relansare cantitativa (QE), a fost doar un vis in capul lui Bernanke. Din punct de vedere practic, aceste imprumuturi presupuse a fi "temporare", care trebuiau sa creasca lichiditatea de bani tot "temporar", au fost de fapt niste bani dati gratis. La fel cum s-a facut cu dolarii contrafacuti, creati sub incidenta legii prin "relansarea cantitativa", acestea au pecetluit soarta dolarului prin episoadele continue de QE.
Bunurile au inregistrat o crestere inca de cand a inceput aceasta politica, datorate si lipsei de incredere globale si a scaderii puterii de cumparare a dolarului. Insa, presedintele ucrainian pare neinteresat. Ucraina este recipientul pentru un imprumut de 16 miliarde de la FMI, si odata ce aceasta transa este eliberata, va fi o tara bogata in dolari. Vrea sa se capitalizeze din dorinta de a parasi dolarul. Yanukovich spune ca Ucraina este mai mult decat bucuroasa sa plateasca in ruble, insa doar daca Rusia va dori modificarea contractului ce va aduce un pret mai bun pentru gaze. In 2 aprilie 2011, la o conferinta de presa, cuvintele lui exacte au fost:

"Schimband platile pentru gaze in ruble intre Ucraina si Rusia este acceptabil pentru noi. Noi putem merge pe acest drum, insa credem ca atunci partenerii nostrii rusi vor scadea coeficientul din formula pentru pretul gazelor."

Presedintele ucrainian a precizat ca rezerva tarii in dolari poate fi schimbata in ruble. El nu pare sa inteleaga pe deplin planul lui Putin, sau impactul total al schimbarii in masa a clientilor Rusiei de petrol si gaze de la dolar la rubla. Daca toti ar schimba intelegerile de pana acum denominate in dolari, atunci toti ar trebui sa converteasca dolarii detinuti in bancile centrale ca si rezerve. In 2009, petrolul rusesc era exportat in cantitati de 7 milioane de barili pe zi, cu un total de 286 miliarde de dolari pe an. Exportul gazelor se situa la 180 de miliarde metri cubi, care la pretul curent european inseamna cam 89.5 miliarde pe an. Avem un total de 375.5 miliarde. Iar suma este mai mare in 2011. majoritatea vanzarilor de gaze rusesti sunt platite in dolari. De aceea peste 60% din schimburile valutare sunt in dolari, chiar daca rusii sunt sceptici in ceea ce priveste viitorul dolarului. Si deoarece dolarul este inca rezerva valutara a lumii, acesta trece de la o tara la alta fara conversie.

Sa presupunem, de dragul argumentarii, ca 1/4 din facturile de energie rusesti se fac in dolari, desi asta probabil e sub nivelul procentajului real. Daca Putin isi muta toti clientii pe rubla, 94 de miliarde de dolari vor fi convertiti in ruble din dolari, in fiecare an. Unii atesta ca aceasta suma reprezinta mai nimic pe pietele internationale. Insa ei se insala. Piata valutara globala este imensa doar pentru ca este construita din derivate si din viteza mare a banilor ce trec dintr-o mana in alta. Insa noi vorbim aici de o moneda forte aici. Vorbim despre baza in dolari, baza in jurul careia se invart toate aceste derivate si e posibila toata aceasta viteza de circulare a banilor astazi.
Piata valutara de baza este mult mai mica decat oamenii realizeaza. Este constituita din suma valutara din depozite si bani gheata, detinuta de indivizi, banci si mai ales rezerve valutare straine guvernamentale. Cand natii schimba dreptul de a incasa bani de la beneficiar la beneficiar, insa 94 de miliarde trebuiesc schimbate de la o valuta la alta, aceasta suma trebuie sa paraseasca banca centrala undeva in lume, an dupa an. Si inseamna o scadere a cererii de dolari in fiecare an de 94 de miliarde. Asta este o scadere imensa, deoarece guvernul Statelor Unite incearca sa vanda in jur de 1.6 trilioane anual in datorii noi. Pierderea ar trebui sa fie absorbita undeva in sistem, iar asta inseamna o si mai mare reducere a valorii dolarului.
Daca si alti exportatori de bunuri vor urma exemplul Rusiei, dolarul ar putea inregistra un declin drastic in puterea de cumparare. Ar fi totusi intr-o companie buna. Pietele financiare globale plutesc acum pe o mare de lire, yeni, euro si yuani. Exportatorii de bunuri precum Putin nu sunt usor de pacalit de catre Rezerva Federala si managerii sai specializati pe perceptii. Ei stiu despre hiperinflatie. Rusia a experimentat-o la prima mana dupa caderea Uniunii Sovietice. Autoritatile monetare ale statului condamnat, cat si succesorii acestora, au inceput sa printeze frenetic bani si au sfarsit prin a distruge clasa mijlocie. Brazilia si alte state cunosc de asemenea cat de devastatoare poate fi inflatia masiva.

Rusia ar putea fi doar intre primele natiuni care paraseste zona valutara a dolarului. Insa din fericire, Rusia incearca o iesire controlata, pentru a evita distrugerea pietelor. Astfel ea inca detine o cantitate mare de dolari, si va lua timp pana cand va scapa de ea. In timp ce noi nu credem ca dolarul Rezervei Federale va inchide decada pe zero, sau ca si hartie de toaleta, asteptam totusi o devalorizare semnificativa in puterea de cumparare.
O constanta, dar continua depreciere a dolarului va afecta populatia americana pensionara sau pe cei ce vor iesi la pensie. Planurile acestora vor fi compromise prin simplul fapt ca nu-si vor mai permite atatea pe aceeasi bani ca inainte. Sarcina principala a investitorilor americani este in aceasta decada sa conserve puterea de cumparare.
La inceputul oricaror perioade de inflatie masiva, bursa de actiuni e prima care primeste lovitura inflationara. Asa a fost in timpul primei parti a hiperinflatiei din Weimer in 1919-1920, si in toate celelalte episoade oriunde in lume. Pretul actiunilor tinde sa depaseasca inflatia in primele stadii, atat datorita bancilor centrale, cat si a structurii pietelor financiare. Mai tarziu insa, acestea pierd teren. Iar legea randamentelor in scadere intra in plin efect.
Intr-un final, autoritatile monetare nu vor mai putea cumpara cresteri pe piata actiunilor decat cu o inflatie masiva si devalorizare marcanta a monedei. Declinul in valoarea banilor va depasi pana la urma cresterile in valoarea actiunilor. Si noi suntem foarte aproape de acest punct de cotitura acum.

Piata obligatiunilor este in general tinta directa a politicilor monetare inflationiste, fiind temporar sustinute de cumparari manipulative de catre bancile centrale. Insa asta nu poate continua la nesfarsit. In final, randamentul trebuie sa creasca iar asta va duce la scaderea preturilor obligatiunilor, doar daca bancherii nu vor accepta hiperinflatia. Datoriile suverane pot fi vandute teoretic la nesfarsit catre o banca centrala precum Rezerva Federala, sau Reichsbank Weimer, la preturi mari si dobanzi mici.
Cu toate acestea, banii vor cumpara tot mai putin, pana cand in final, nu vor mai cumpara nimic odata cu respingerea societatii a acestor bani. Odata ce asta se va intampla, nu va exista nici un motiv pentru monetizare. Nimeni altcineva, decat banca centrala, nu va lua obligatiuni si nimeni nu va mai accepta valuta respectiva pentru bunuri si servicii.

Noi suntem optimisti. Credem ca aceasta contrafacere de bani numita "quantitative easing" a fost creata pentru salvarea executivilor de la marile banci europene si americane, cele care controleaza FED-ul, asta mai degraba decat doar o simpla politica proasta de printare a banilor. Dupa cateva noi tentative de printare insa FED-ul va incerca sa opreasca totul si sa salveze colapsul dolarului. Dobanzile vor incepe sa urce, insa nu cu aceeasi magnitudine precum inflatia (asa credem noi). Iar obligatiunile vor zbura la cer pana la urma.
Cresterea pretului bunurilor rezultata din inflatia masiva, dar nu din hiperinflatie, combinat cu inabilitatea de a scuti trecerea poverii preturilor mari pe cumparatori va reduce dramatic profiturile companiilor. Pretul actiunilor va pica odata ce inflatia isi spune cuvantul. Pentru prezervarea averilor, metalele pretioase vor fi cele mai castigate, odata cu trecerea primelor stadii.

Noi credem ca Bernanke si FED-ul vor mai fabrica cateva trilioane in plus din dolarii fara valoare. Asta va fi putin probabil sa cauzeze hiperinflatia similara cu cea sin Weimer Germania sau din Zimbabwe, dar va fi suficient sa creeze o masiva presiune de stagflatie pe economie. Insa noi nu stim daca FED-ul va intra direct in QE 3, sau va face o pauza de cateva luni pentru a da timp dolarului sa se reaprecieze putin inainte de reluarea contrafacerii de bani. Incetarea brusca a QE 2 va pune o presiune temporara pe valoarea de schimb a dolarului si o presiune pentru actiuni si obligatiuni.

O incetare a QE va afecta in mod direct si piata metalelor deoarece multi investitori vor avea margin calls pe alte investitii, ceea ce va determina inchiderea fortata a pozitiilor pe aceste metale. Totusi, riscul in a nu detine metale pretioase va depasi riscul temporar al devalorizarii acestora, asta vazut mai ales dintr-o perspectiva pe termen lung. Aurul, argintul si platina vor merge in sus in timp, si ar trebui sa fie cumparate, mai ales la corectii de preturi.
Pozitii in metale pretioase se pot lua si prin cumpararea fizica a acestora, sub forma de monede, bulioane, prin cumpararea unor actiuni de ETF-uri, incluzand GLD,SLV,PLSV,SGOL,SIVR etc. Unii pot cumpara aceste metale si prin contracte futures.
In final se vor putea cumpara actiuni intr-un numar x de companii miniere. Cand insa cumperi actiuni in loc de metalul in sine, te expui la un anumit risc, incluzand potentialul de supracompensare a executivilor, riscuri politice in functie de tara in care aceste companii opereaza si un management prost al acestor companii.
Sursa: Seeking Alpha

Mai cititi si:
Cat de aproape suntem de caderea dolarului ?
 "Inside Job" : Daca acest film nu te infurie, inseamna ca esti mort! - subtitrare romana
Porter Stansberry – previziune economica pe 2011 (anul cand lucrurile o iau cu adevarat razna) – Mai aveti economii sau afaceri in dolari ?
Max Igan si Wikileaks - Caderea Americii in 12 luni 
Caderea Americii in cifre incepe sa apara si prin mass-media
Furand lumea cu hartia
Invataturi pentru noi toti - putina istorie palpitanta - povestiri din Weimer
Economia Americana (martie 2010)
Realitatea Americana (martie 2010)
China detine drepturile de proprietate privata in America in cazul neplatei datoriilor - Cea mai inalta tradare din istorie !
Tari handicapate  
Cat de pregatiti sunt romanii ?
Lucruri importante de stiut despre AUR si ARGINT
Recorduri noi pe piata metalelor 
Reconfigurarea sistemului monetar ? 
Top 50 ale celor mai urate realitati despre economia americana