Sprijinul oferit de China starneste ingrijorari si semne de intrebare pe batranul continent

Decizia Zonei Euro de a face apel la tari emergente precum China pentru a ajuta la rezolvarea crizei datoriilor suverane suscita critici in Europa, unde mai multi lideri politici se intreaba ce asteapta Beijingul, in schimb, scrie AFP.

Beijingul nu a confirmat pana in prezent ca este gata, alaturi de alte economii emergente, sa alimenteze Fondul european pentru tarile aflate in dificultate (FESF), pe care liderii europeni au decis sa-l majoreze la 1.000 de miliarde de euro, in cadrul summitului care s-a terminat joi dimineata. Dar semnalele au fost lansate.

Salutand rezultatele reuniunii de la Bruxelles, China a declarat ca "sustine masurile active ale Europei pentru a raspunde crizei financiare". "Va trebui sa exploram mijloacele de intarire a cooperarii bilaterale pe baza unui profit reciproc", a precizat un purtator de cuvant al ministerului Afacerilor Externe.

China, a doua economie mondiala, nu si-a ascuns interesul pentru stabilitatea si prosperitatea UE, "prima economie mondiala", dupa cum spune acest purtator de cuvant. Cele 27 de state membre ale UE reprezinta primul partener comercial al Chinei si principalul debuseu pentru exporturile sale.

In plus, Biejingul incearca sa-si diversifice enormele rezerve de valuta, evaluate la 3.200 miliarde de dolari, pana in prezent majoritare in dolari.

Directorul FESF, Klaus Regling, este asteptat vineri la Beijing, dupa care se va deplasa in Japonia, un alt candidat pentru sustinerea batranului continent.

Dispozitivul de sustinere trebuie finalizat pana la finele lunii noiembrie, dar se cunosc deja marile linii.

Mai exact, un "vehicul" financiar legat de un cont administrativ al FMI, pentru a beneficia de competentele si guvernanta institutiei de la Washington. FMI este gata sa acorde sprijin in acest sens, dar nu va furniza si bani.

Primele critici, venite in principal de la stanga franceza, s-au focalizat asupra riscurilor, financiare dar si simbolice, ale acestei maini intinse de tari non-europene. In urma cu cateva luni, ofertele Beijingului de a ajuta Grecia sau Portugalia au provocat ridicari de sprancene in Europa.

"Ne putem imagica ca, daca Beijingul vine in ajutorul Zonei Euro, o va face fara nicio contrapartida?", s-a intrebat candidatul socialist la prezidentiale, Francois Hollande.

"Ar insemna sa te pui in pozitie de slabiciune in raport cu o tara fata de care ar fi trebuit sa fii in pozitie de forta. Acest aspect al acordului nu este fara consecinte pentru viitor", a avertizat unul dintre apropiatii sai, deputatul Michel Sapin.

Pentru europarlamentarul ecologist Daniel Cohn-Bendit, "s-a ales sa ne predam cu mainile si picioarele legate tarilor emergente".

Aportul Beijingului nu ar fi fara precedent, deoarece China detine deja peste 500 de miliarde de dolari din datoriile suverane europene, potrivit expertilor francezi si germani.

Sprijinul Chinei si al celorlalte tari din grupul Brics (Brazilia, Rusia, India si Africa de Sud) ar putea fi discutat la summitul G20, care va avea loc saptamana viitoare la Cannes (Franta).
HotNews