Efecte perverse: Stergerea datoriilor Greciei lasa fara credite companiile romanesti

Poate că băncile mamă nu vor retrage capital din filialele româneşti, cum va fi fost asigurat preşedintele României la summit-ul european. Dar stăpânii din vest nici nu vor mai da bani de credite noi în România, potrivit unei analize a BERD. Cele mai afectate vor fi băncile deţinute de UniCredit şi Erste Bank, care au nevoie de recapitalizare.

Economiile Europei de Est sunt în pericol să intre tot mai mult în criză de finanţare, pe măsură ce băncile creditoare occidentale se vor concentra tot mai mult pe propria recapitalizare și mult mai puțin pe finanțarea filialelor lor din regiune.


Cele mai mari reduceri ale finanțării economiilor est europene ar urma să se înregistreze la filialelele din regiune ale  UniCredit SpA (UCG) şi Erste Group Bank AG (EBS).  Cele două grupuri financiare dețin deja trei sferturi din sectorul bancar din Europa de Est și băncile lor din zonă ar putea primi cel mai mic suport, potrivit unui raport al Băncii Europene pentru Dezvoltare (BERD), citat de Bloomberg. La noi, probleme ar putea avea, desigur, și BRD, chiar dacă Societe Generale nu are cota de piață a băncilor citate.


„Trebuie reînviată „Iniţiativa Viena“ (acordul, de evitare a retragerilor de fonduri, încheiat dintre băncile străine şi autorităţile române. n.r.), căci există pericolul ca băncile occidentale să-şi reducă expunerea în est, a declarat ieri Cristian Popa, viceguvernatorul Băncii Naționale a României, la o conferinţă de ieri în Dubrovnik, Croaţia, potrivit Bloomberg.

„Ce-a fost -  a fost“

„Economiile  est europene nu vor mai avea creșterea care au avut-o odată, mai ales dacă sistemele lor bancare sunt legate intrinsec de băncile vest - europene și de efectul de levier al finanțării acestora“, a declarat Christian Keller, economistul de la Barclays Capital specializat pe economi emergente.


Nevoile mai mari  „de adecvare a capitalului ar putea determina creditorii să-şi contracte bilanţurile ", a mai spus Keller. Până la 30 iunie anul viitor, băncile trebuie să aibă rezerve de capital de bază de 9%, chiar dacă au înregistrat pierderi ca urmare a ştergerii datoriilor Greciei, cum au convenit azi noapte cu liderii Uniunii Europene.


Circa 87% din piața creditului din România este controlată  de băncile deținute de grupurile financiare străine, porția cea mai mare fiind a celor austriece. BCR are o cotă de piaţă de sub 20% după active, BRD - circa 14%.


În România situaţia este agravată de ponderea semnificativă, de peste 10%  a băncilor cu capital grec. Cele două bănci care mai au capital autohton, Banca Trasnilvania şi CEC Bank (peste 6% cotă de piaţă fiecare) nu vor putea compensa golul lăsat de băncile străine.


Ritmul de creditare  slăbeşte în Europa de Est, comparativ cu prima jumatate a anului, când a crescut cu 3 % în cele 29 de ţări acioperite de BERD.


Creşterea creditului este mai mică de 10 % peste tot în fostul bloc comunist, adică mai puţin de o treime din rata din anii 2007-08. Finanţarea de la creditorii occidentali a adăugat 1,5 puncte procentuale la creșterea economică anuală între 2003 şi 2008, băncile profitând de oportunităţile deschise de valurile de extindere a Uniunii Europene în 2004 şi 2007, potrivit datelor  Fondului Monetar Internaţional.

Zgârcenie

Băncile din Vest vor examina cu zgârcenie "fiecare parte a bilanţurilor lor" şi poate vor fi mai degrtabă dispuşi, mai mult decât înainte, să vândă filialele din străinătate şi mai reticenţi să rostogolească (să reînnoiască) o finanţare la scadenţă, conchide economistul de la Barclays.


Pe de altă parte, pieţele financiare mai puţin dezvoltare vor avea un ritm de creştere mai mare decât în Vest, iar  băncile care au făcut cele mai multe investiţii în Est vor fi reticente să se retragă, potrivit lui  Jerome Booth, de la Ashmore Investment Management din Londra.


„În timp ce majoritatea creditorilor activi în Europa de Est şi-au limitat expunerea greacă, este de așteptat ca UniCredit, Erste și Raiffeisen să fie printre băncile care vor trebui să atragă din piață capital pentru a satisface norma de adecvare a capitalului“, mai arată analiza Bloomberg.


Economiile din Europa Centrală şi de Est s-au contractat cu 3,6 % în 2009, înainte de revenirea cu 4,5 la sută în 2010  şi este previzibilă  o creştere de 2,7 % procente anul viitor, potrivit FMI.


Băncile occidentale îşi vor reconsidera modelul de afaceri în zonă bazându-se tot mai mult pe depozitele locale. Ceea ce va încetini creşterea creditării, conform lui Ronny Rehn, analist la Keefe, Bruyette & Woods în Londra. Din nou, Erste şi UniCredit au anunţat deja că vor încerca să reducă dependenţa de finanţarea din străinătate a unităţile lor din țările din regiune.

Erste Bank, al doilea cel mai mare creditor din Europa de Est după UniCredit, a declarat pe 10 octombrie că se aşteaptă la o pierdere de 800 milioane euro in acest an, după deprecieri ale activelor  şi provizioane  de 1,6 miliarde de euro. Totuşi, Erste  s-a angajat să injecteze capital în filialele  maghiară şi română.

Creditori străini ai economiilor estice vor continua, însă, să aibă o profundă aversiune la risc, cu consecințe directe asupra creșterii economice, punctează analiya Bloomberg.Money.ro