Tara îşi pierde oamenii. Cum de a ajuns Romania intre Somalia, Jamaica, Afganistan si Nigeria?

Din 2.000 de tineri infractori deţinuţi în Marea Britanie, cu vârsta între 10 şi 18 ani, 63 sunt din Somalia, 48 din România, 41 din Jamaica şi urmează Afganistan, Nigeria şi Algeria. Nu sunt nici din Ungaria, nici din Polonia, nici din Cehia sau Serbia.

Pentru cei două milioane de români plecaţi la muncă, adică o treime din forţa de muncă activă între 20 şi 40 de ani, apartenenţa la spaţiul românesc nu mai contează decât ca posibilitate de stabilire în Europa fără restricţii. E o ţară care îşi ignoră cetăţenii. A uitat de ei.

Este dramatic cum o ţară cu un PIB per capita de 7.000 de euro, în NATO şi Uniunea Europeană, de zeci de ori mai bogată decât Somalia, Jamaica sau Afganistan şi-a pierdut semnificaţia ca organizaţie pentru cetăţenii săi.
Apatrizi. Sunt pierduţi ca forţă de muncă, ca şi consumatori de ziare, de pastă de dinţi sau de contribuabili la buget în România. Aceasta este realitatea economiei româneşti - nu îşi poate organiza resursele pentru a-şi hrăni cetăţenii.

Privind la aceste statistici, văzând casele părăsite din mediul rural, probabil că niciodată în istoria sa poporul român nu a mai avut o stare de dezmembrare fizică şi dezagregare naţională precum cea prin care trece acum. Inexistenţa unui proiect naţional, a unei cât de mici raze de speranţă că peste 10 ani va fi aici altceva îi doboară pe români şi în trimite la depărtare.

Efectele se vor vedea peste ani şi vor transforma ţara. 100.000 de românce, adică 6% din populaţia feminină între 20 şi 30 de ani, au devenit soţii de italieni. Ţara îşi pierde oamenii.
Când ungurii, cehii, chinezii, finlandezii sau chiar grecii îşi afirmă identitatea mai ales în aceste condiţii dure, românii şi-o pierd. De parcă acest proiect, al unei naţiuni, cade ca ploaia din cer şi nu este o construcţie care trebuie întreţinută.

Românii plecaţi afară sunt explicaţia pentru lipsa de presiune pentru administraţia politică.
Dacă aceşti două milioane de români, majoritatea de 30-40 de ani, ar fi fără slujbă aici, ar zbura în secunda doi cei care îşi permit astăzi să dea lecţii de reformă deşi sunt de şapte ani la putere.
Mulţi se amăgesc că România ar fi în altă parte, că are istorie, că are un rol de jucat, dar realitatea din stradă arată altfel. Datele arată că infracţiunile în străinătate au ajuns o metodă de supravieţuire în masă.

Modelul începe să semene cu cel african, în condiţiile în care ţări din America Latină au început să progreseze.
Nu numai numărul mare de infractori în străinătate aduce cu ţări din Africa, ci şi politica marilor puteri de utilizare a liderilor locali pentru exploatarea fără niciun fel de scrupul - ecologic, financiar, de valoare istorică - a zăcămintelor naturale.

De o săptămână, preşedintele Traian Băsescu dă mesaje peste mesaje de susţinere a unui proiect 80% privat. Este cumva preşedintele angajatul acestei companii şi nu ştim?
Se răspândeşte tot mai mult la nivelul mediilor de putere din România un cinism la adresa românilor care nu va aduce nimic bun. Când foşti miniştri sunt plătiţi să facă lobby pentru proiecte private - de ce or mai fi având nevoie de atâta lobby şi presiuni în media dacă cei mai înalţi oficiali se declară de acord ?-, este clar modelul. Modelul este ia fiecare cât poate şi îndeasă în conturile din Elveţia. Mai târziu om mai vedea.
Acest cinism distrugător nu va avea decât efecte de dezmembrare, nu de dezvoltare.
Sursa: zf.ro