Idea de a scrie despre ce înseamnă, în
opinia mea, să fii o adevărată doamnă mi-a venit ca urmare a faptului că
în ultimii ani am călătorit destul de mult şi am observat de la o ţară
la alta, de la un oraş la altul, de la o cultură la alta, de la o
religie la alta diferenţe interesante de comportament atât în rândul
femeilor, cât şi-n rândul bărbaţilor, deşi-n esenţă, nu-s diferenţe
fundamentale. În plus, tot în ultimii ani, televiziunile au tot
prezentat diferite imagini despre ce înseamnă să fii femeie, mamă,
vedetă, doamnă. Reclamele ne prezintă adesea fie femei fatale, fie femei
vampe, fie femei angelice. Realitatea ne contrazice adesea. Între
reclame şi realitate parcă s-a pus un zid pe care unele femei tind să-l
spargă pentru a pune un mare egal ireal şi deloc confortabil. La fel,
desigur, se întâmplă şi cu bărbaţii, dar despre ei voi vorbi-n alt
articol. Astăzi am să mă îngrijesc să expun opinia mea, pe care nu o dau
ca literă de lege universal valabilă, despre ceea ce te face să fii cu
adevărat o doamnă indiferent de cultură, religie. Îmi asum încă de pe
acum faptul că acest articol poate da naştere unor controverse şi sunt
dispusă să ascult opinia voastră, cu acelaşi respect pe care-l am de
fiecare dată când primesc aprecieri, critici subiective sau obiective.
Acum câteva zile am fost să-mi vizitez
bunica. Dezbătând cu ea subiectul acesta, mi-a spus că-n viziunea ei nu
orice femeie ajunsă la oraş poate ajunge o doamnă, cum tot la fel, nu
orice femeie de la ţară poate fi o ţărancă autentică. Întrebând-o ce
crede despre ea, mi-a spus că toată viaţa a făcut tot ceea ce se putea
pentru a deveni şi rămîne o femeie de vază pentru familia ei, o soţie
plăcută, o mamă bună şi ulterior o bunică şi străbunică altruistă. Nu
şi-a dorit să devină doamnă. Înainte să închid discuţia pe acest
subiect, mi-a spus, după o scurtă pauză, că iubirea aproapelui,
demintatea, buna-cuviinţă, respectul, simplitatea au condus-o prin
viaţă, dar că nu toţi care-şi strigă părinţii, mamă şi tată, cred despre
aceştia că sunt ceea ce ar trebui să fie. Tot cam aşa şi cu apelativul
doamnă. Acest apelativ ar trebui transformat în caracterizare. Înainte
de a lăsa-n urmă casa bunicii, i-am spus acesteia că, pentru mine, ea
este o femeie bună şi nu-mi pot imagina o bunică mai blândă decât ea,
mulţumindu-i totodată pentru felul în care s-a ingrijit de sufletele
noastre, renunţând uneori la ea. M-a mângâiat pe obraz şi lăcrimând, dar
zâmbind mi-a replicat “Fii mereu tu însuţi! Este tot ceea ce contează.
Pentru unii vei putea fi una, pentru alţii alta, cât timp le poţi
câştiga, fără şiretenie, respectul, iubirea este pe aproape, aprecierea
la fel. Într-o zi vei putea fi orice vrei, dacă nu renunţi la călăuzele
bune şi te vei educa zi de zi-n acest sens.” Am plecat zâmbind. Acum
ştiu ce mesaj vreau să vă transmit.
Dragele mele, nu daţi cu pietre! Poate
nu toate putem sau vrem să devenim, de-a lungul vieţii, adevărate
doamne, dar putem deveni femei plăcute, mame excelente, soţii devotate,
colege bune, oameni de vază. Dacă reuşim să însumăm cât mai multe
calităţi putem ajunge în felul nostru nişte doamne adevărate, totuşi mai
sunt multe de spus în acest sens …
Statutul de doamnă nu se poate cumpăra.
Statutul de doamnă nu se poate închiria, dombândi prin testament. O
facultate, o diplomă nu te poate transforma într-o doamnă.
Urmăream recent atitudinea unor femei
proaspăt căsătorite şi am observat că nu toate femeile căsătorite sunt
cu adevărat doamne, că statutul de mamă nu te face neapărat doamnă, că o
vârstă înaintată nu-ţi conferă atutomat statutul de doamnă, că exită
nenumărate femei necăsătorite care sunt doamne până-n maduva oaselor,
dar de acest apelativ se bucură multe femei. Ia gândiţi-vă la ţară unde
auzim adesea „Fă, doamnă!”
Cred că manierele pot fi o bază solidă
pentru a deveni o adevărată doamnă . Dacă mergi cu fundul scos afară, ai
capul pe sus în semn de mândrie şi aroganţă, asta nu te face deloc să
fii doamnă decât în închipuirea ta şi a celor ca tine. Probabil că cei
care au sentimente pentru astfel de femei nu reuşesc să le spună cât de
greşită este atitudinea lor care aduce mai degrabă a ţoapă decât a
doamnă.
Dacă îmbrăcându-te cum ai văzut în
revistele de mondenităţi şi fardându-te precum actiţele din telenovele
crezi că vei deveni o doamnă adevărată, te înşeli. Poţi aborda ţinute
clasice, şic, de bun gust în acord cu momentul zilei, te poţi machia tot
în acord cu momentul zile, al locului în care urmează să mergi, dar
asta nu-i suficient să fii o doamnă adevărată, totuşi este încă un pas
înainte spre a arăta ca o doamnă. Mâinile, pantofii trebuie să fie
curate, îngrijite, altfel despre ce vorbim? Banii, familia, anturajul nu
te pot face să fii ceea ce nu eşti. Pe cine minţi? Ia uită-te în
oglindă!
Am văzut odata o situație penibilă. O
femeie frumoasă, bine îmbrăcată, a coborât dintr-o mașină scumpă. Când a
deschis gura, mai bine tăcea! Nu, nu erau dinții de vină. Întâmplător
îi avea albi, curați așa cum au toate adevăratele doamne, dar vai, ce
prostii debita. Gramatica era una de te izbea mai rau decât parfumul
prea mult pus pe ea.
Degeaba te îngrijeşti de exterior, daca
corpul tău este prea puţin curat, dacă sufletul tău este cam întunecat,
mintea ta este cam şuie, caracterul tău este destul de controversat.
Limbajul este un alt element important
pentru ca o femeie să poată comunica precum o adevărată doamnă, însă
dacă crezi că mestecând gumă, urlând, ţipând, vobind piţigăiat şi unduit
te face să fi o doamnă, dacă crezi că utilizând un vocabular plin de
neologisme, pe care nu le înţelegi şi înjurând ca la curtea dracului
vestit vei ajunge să fii o adevărată doamnă, am o veste să-ţi dau, poţi
fi cel mult o oarecare orăşeancă.
Când te apucă râsul isteric şi faci
glume deşucheate taman când lumea, după aparenţe, te credea o doamnă, la
ce te mai aştepţi? N-ai cum să mai fii tocmai o doamnă. Doamnele au
simţul umorului bine dezvoltat, dar nu se fac de râs nici macar când
râd.
Nu toţi bărbaţii ne respectă pentru că
suntem doamne, mulţi ne respectă pentru că suntem femei, mame, iubite,
colege, sexul frumos.
Dacă tu te respecţi, respectă-i şi pe
ceilalţi pentru a putea primi înapoi respect. Politeţea nu costă nimic,
dar ne poate costa absenţa ei. Loialitatea, sinceritatea, onestitatea,
independenţa sunt şi acestea câteva elemente care contribuie la statutul
de doamnă. Atenţie! Să fii independentă nu înseamnă să dai cu şutul în
fund acelor persoane care vor să-ţi fie de folos în anumite momente.
Complimentele pe care le primeşti pot fi
oricând întoarse, fără însă a deveni linguşitoare. Chiar cred că putem
găsi lucruri frumoase la orice om. Chiar şi la femeile care nu-s 100%
doamne.
Aprecierea frumosului şi promovarea lui
într-un mod plăcut, sincer şi curat este un alt mod prin care se exprimă
adesea doamnele. Dar dacă te afli la o expozitie de pictură şi nu
cunoşti cine este pictorul, deoarece ai nimerit acolo din greşală, evită
să spui că tablourile expuse sunt ale lui Luchian deoarece rişti să te
evidenţiezi prin absenta respectului pentru adevăratul autor al
picturilor expuse.
Cultura este esenţială pentru cartea de
vizită a unei adevărate doamne. Ea nu se rezuma la discuţii despre
vremea probabilă. O doamnă poate discuta cu mult respect despre orice
subiect fără să fie Dumnezeu atotcunoscător. Chiar şi atunci când n-a
auzit despre ceva, se poate face plăcută punând întrebări deschise
interlocutorului care se vă simţi bine pentru că poate fi de folos unei
doamne atât de plăcute.
Să ai carismă, să te faci remarcată, dar
nu prin extravaganţă, prostie, lucuri negative este de dorit în lungul
drum al vieţii unei doamne. Să ai un caracter integru este imperios
pentru o adevărată doamnă. Să fii cinstită, corectă,
altruistă, orientată spre frumos, curat, elegant, Dumnezeu nu-i deloc
uşor, poate tocmai de aceea, doar adevăratele doamne sunt așa.
Păstrează misterul asupra ta. Nu-i
nevoie să-ţi expui pulpele, sânii doar pentru că n-ai nimic de ascuns.
Doamnele îşi păstrează decenţa, dar nu doar ca pe o aparenţă.
Acestea au un suflet ales. Sunt blânde
dar ferme, sunt firave dar puternice, sunt zâmbitoare, înţelegătoare,
feminine, nu gesticuleză din abundenţă şi nu bârfesc. Ele nu fac
coaliţii ale răutaţii, nu ascultă în mod deliberat manele, nu-s
fandosite şi nici impostoare.
Aceste doamne distinse sunt cele care menţin în viaţă vechile bune maniere, dar nu evită evoluţia spre modernism.
Dacă ai tendinţa mai mult să vorbeşti
decât să asculţi, dacă ai tendinţa să critici răutăcios şi să fii
orientată spre ego, ba mai mult eşti înnebunită după banii nemunciţi,
atunci nu poţi fi tocmai o doamnă.
Dacă vorbeşti cu gura plină, te scobeşti
in nas, porţi paiete ziua, furi, eşti prefăcută, falsă, manipulatoare,
nu-ţi ajuţi colegii decât atunci când ai interese ascunse, te pisiceşti
pe lângă oameni pentru a obţine avantaje nemeritate şi te urci cu
picioarele pe WC, ma tem că nu prea ai veleităţi de mare doamnă.
Dacă eşti o fire duşmănoasă, invidioasă,
acaparatoare, sâcâitoare şi îţi suni din cinci în cinci minute mama,
soacra, soţul, prietena pentru că îţi place să deţii controlul
necontrolându-te pe tine, am mari îndoieli că eşti tocmai o adevărată
doamnă.
Nu-ţi ajunge nimeni la nas? Pozezi
dezgolită în patul conjugal, apoi urci pozele pe facebook? Copiezi,
imiţi, te prefaci? Uf, tot nu eşti taman o doamnă.
Poate că treceţi printr-o schimbare, de
exemplu sunteţi la dietă. O doamnă nu discută despre dieta ei la masă.
Multă lume consumă alcool, dar doamnele nu se îmbată.
Ultima dată când ai deschis o carte era
una de colorat şi era a copiilor? Te hraneşti doar cu presa mondenă,
vânezi greşeli, blestemi, strânuţi direct în mâncare, ai scrum pe haine?
Propun să devii o fată de treabă. Doamnele sunt ceva mai mult!!!
În opinia mea nu exită femei urâte, doar femei care nu conştientizează frumuseţea ce le poate izvorâ din caracter.
Ştiai că o doamnă rareori întârzie la
întâlniri şi atunci anunţă? Dar că o domnă îşi ţine promisiunile? O
doamnă îşi asumă greşelile şi depune eforturi substanţiale pentru a le
îndrepta când se poate şi a nu le mai repeta. O doamnă nu stă crăcănată
şi nici in poziţii obscene, chiar şi atunci când se relaxează. Doamnele
nu-s cicălitoare, sâcâitoare, instabile emoţional de la o zi la alta.
Nu renunţaţi la educaţie. Hrăniţi-vă
apropele cu bunătatea de care vreţi să vă bucuraţi. Rămâneţi
independente! Pastraţi-vă un aspect plăcut interior (sufleteşte, mental)
şi exterior (gesturi, limbaj, atitudine, îmbrăcăminte, etc). Daţi
dovadă de respect şi consideraţie.
Doamnele au o atitudine corespunzătoare
fie că sunt în societate, la telefon sau acasă. Ele fac totul cu o
naturaleţe ieşită din comun. Arta conversaţiei se poate învăţa. Anumite
deprinderi le poţi avea de copil, altele le poţi educa.
Lista poate continua … Sunt deschisă să aflu opinia ta.
Din descrierea de mai sus aproape reiese
o femeie perfectă, ceea ce, să nu ne amăgim, nu există, dar putem
analiza aspectele care ne diferenţiază de o adevărată doamnă şi să
lucrăm asupra aspectelor negative din comportamentul nostru. Cu cât avem
mai multe calităţi din lunga listă a unei doamne adevărate, cu atăt mai
bine pentru noi şi pentru cei din jur. Poate nu vom reuşi niciodată să
avem toate aceste calităţi, dar putem să continuăm să ne educăm în acest
sens.
Să nu confundăm aparenţele cu
realitatea. Pentru cei care nu ne cunosc destul, putem apărea ca o
doamnă, pentru cei care ne cunosc deajuns cât să poată emită o opinie
obiectivă, putem fi mame bune, soţii blânde, surori dragi, colege de
încredere, dar putem fi şi opusul.
Nu judeca după aparenţe, nu judeca după
ce spune presa sau X. Nu judeca nici un om, dar judecă înainte să faci o
afirmaţie care poate face bine sau rău.
Fiecare femeie este-n felul ei frumoasă,
fiecare femeie are ceva aparte, dar nu fiecare femeie este cu adevărat o
doamnă în ochii unora, deşi multe ne dorim să ajungem … şi cu toate
acestea, paradoxal sau nu, multe femei sunt pentru cei ce le iubesc
adevărate doamne.
Să ajungi o doamnă poate fi un vis, o realitate. Poate este doar un mit şi ne satisface un apelativ?
Mă simt bine-n pielea mea, dar vreau să mă educ cât trăiesc.
Doamnă ori ba, eu mă înclin cu mult
respect în faţa femeilor care ştiu ce vor, ştiu să fie mame bune, soţii
înţelegătoare, colege altruiste, prietene corecte, surori iubitoare,
femei feminine …
Orice ai alege să devii, nu-ţi vinde sufletul!
Sursa: Gabriela Pacea
