În Grecia a luat naştere o nouă mişcare, cea a cartofului, care este pe
cale să devină un simbol al luptei de supravieţuire în faţa
austerităţii, primăriile susţinând vânzarea sa directă, fără
intermediari, pentru menţinerea preţurilor la un nivel mai scăzut.
"Mişcarea cartofolului", aşa cum este cunoscut fenomenul în Grecia, a
început în februarie, în nordul ţării, şi s-a extins la nivelul
primăriilor şi site-urilor private.
Fermierii se mobilizează să îşi vândă produsele direct populaţiei,
evitând intermediarii precum supremarketurile şi aprozarele. În medie,
un kilogram de cartofi vânduţi din camion costă circa 33 de eurcenţi,
jumătate faţă de preţul din magazine, relatează Bloomberg.
"Majoritatea oamenilor nu au bani să îşi cumpere cele necesare,
pentru că guvernul continuă să taie pensiile, salariile, totul. Nimeni
nu ştie ce se va întâmpla", a declarat Leonidis Giamalis, pensionar din
localitatea Dafni, suburbie a Atenei.
O mamă a trei copii, fără loc de muncă de patru ani, a spus la rândul
ei că nu se găsesc locuri de muncă, salariile şi pensiile sunt foarte
mici, iar toată lumea are datorii.
Dafni, cu 35.000 de locuitori, este unul dintre zecile de oraşe care
îşi ajută cetăţenii să facă economii prin facilitarea accesului la
cartofi ieftini. În mai puţin de o săptămână, peste 2.500 de oameni au
venit la primărie pentru a comanda 75 de tone de cartofi, a declarat
primarul Michalis Stavrianoudakis.
Vânzările au proliferat din februarie, după ce primăriile au lipit
afişe, iar vestea s-a răspândit prin Internet şi ziarele locale.
"Dacă vom începe să cumpărăm direct de la fermieri, fără
intermediari, vor reduce până la urmă preţurile. Va continua. Astăzi
sunt cartofii, mâine va fi orezul iar ziua următoare uleiul de măsline",
a spus Ioannides Kyriakos, un pensionar aflat la coadă la cartofi
într-o parcare.
Cartoful a fost introdus în Grecia în secolul XIX, după obţinerea
independenţei faţă de Turcia, pentru îmbogăţirea dietei săracilor.
Impactul măsurilor de austeritate este mai mare în Grecia, epicentrul crizei datoriilor, decât oriunde în Europa.
Guvernul s-a angajat în ultimii doi ani să facă economii şi majorări
de taxe de peste 33 de miliarde de euro, în schimbul sprijinului
financiar din partea partenerilor europeni, iar economia se află în al
cincilea an de recesiune.
Măsurile includ plata unei taxe pe proprietăţi prin intermediul
facturilor la utilităţi, reducerea suplimentară cu 12% a pensiilor şi
salariilor angajaţilor la stat în acest an şi tăierea cu 22% a
salariului minim la 683 de euro pe lună.
La începutul acestei luni, Grecia a finalizat cel mai amplu schimb de
obligaţiuni cu creditorii privaţi din istorie, pentru reducerea
datoriilor.
PIB-ul Greciei a scăzut în trimestrul patru al anului trecut cu 7,5%,
comparativ cu anul precedent, potrivit Autorităţii Elene pentru
Statistică.
Rata şomajului se află la 21%, în rândul tinerilor a ajuns la 51%,
iar 88% dintre greci afirmă, potrivit unui sondaj din martie, că
situaţia lor s-a întăutăţit în ultimii doi ani.
Sursa