“Pamantul este avutia cea mai de pret, fara el nu existi ca natie”

Fără sprijin de la stat, fermierii români au început să vândă masiv terenul agricol pe care îl deţin. Aşa am ajuns să înstrăinăm un milion de hectare din pământul fertil al României. Occidentul nu vinde nimic şi asta pentru că este o problemă de securitate naţională. La noi, acest lucru nu preocupă pe nimeni.

Un subiect care e ignorat aproape total de mass-media si diversii analisti economici: strategia actualului regim fata de agricultura, in special fata de mica proprietate taraneasca sau rurala. Este de notat faptul ca in Romania exista o proportie semnificativa (aproximativ 93% din totalul fermelor agricole, detinand insa doar 32% din totalul suprafetei agricole – vezi aici situatia in cifre absolute) a gospodariilor rurale de subzistenta sau semi-subzistenta: adica a acelor gospodarii care nu produc pentru piata, ci mai degraba pentru propriul consum. Desi autoritatile recunosc avantajele acestor exploatatii (au capacitatea de a se auto-intretine in vremuri de criza economica si sociala) si declara ca vor sa incurajeze mica proprietate, masurile legislative luate in ultima perioada contrazic flagrant aceste declaratii de intentie. Departe de a incuraja mica proprietate, noile masuri legislative pregatesc terenul pentru exproprierea proprietatilor rurale! Practic, se pun bazele unui sistem prin care, in realitate, Romania va fi deposedata si de acest ultim avantaj al saracului din Rasarit - pamantul.

E de notat ca gospodaria de subzistenta, existenta in Romania in cea mai mare proportie din Europa, este ideala pentru cultura agricola eco si pentru asigurarea unei autarhii relative – am vazut recent cazul sasilor reveniti din Germania. In acelasi timp este vazuta, de economistii indoctrinati cu teoriile neoliberale acum la putere, drept un impediment major in modernizarea agriculturii. Acestui dispret elitist care vrea sa vada doar campuri imense cultivate cu ingrasaminte chimice si cu organisme Monsanto (culturi de plante modificate genetic) ii corespunde, la nivel politic, dispretul liderilor politici, care privesc populatia rurala ca pe o adunatura de betivi lenesi. Ineficienti economic, lenesi si betivi, prin urmare, nu-i asa, trebuie facut totul pentru a pune mana pe pamantul lor! Ca oricum satul romanesc aproape ca s-a depopulat, tinerii fiind plecati peste hotare, sa munceasca la capsunile altora. Insa, pe masura ce criza se va adanci, vor exista tot mai multi imigranti care vor considera ca trebuie sa se intoarca, inasprindu-se conditiile de lucru si viata in Vest. E foarte posibil, insa, ca acesti romani sa nu mai gaseasca nimic la intoarcere, pentru ca a avut grija statul de proprietatile lor… Asadar, toate tunurile au fost puse pe acest petec de pamant care ar putea asigura, in opinia noastra, painea saracului in timpul acesta de criza!

E regretabil faptul ca astfel de analize si semne de alarma vin doar ca initiative individuale, in timp ce curente care isi revendica o agenda in domeniu si un statut de “alternativa” anti-mainstream ignora ceea ce se pregateste micilor proprietati rurale. (razbointrucuvant.ro)

Preluat de pe Gandeste.org